Este important  sa iti mentii atat sanatatatea cat si echilibrul. De fiecare data cand ne imbolnavim, un potential punct vulnerabil poate sa apara in defensiva corpului tau.

     Odata cu trecerea timpului, imunitatea  celulei poate deveni defectuoasa sau inadecvata. Acest aspect poate duce la  aparitia mutatilor genetice in anumite zone ale corpului ( trasnformari maligne) care la randul lor determina o crestere anormala sau maligna  a celulelor. Procesul este, in general, destul de lent  durand mai multi ani fiind nevoie de mai multe crize pentru a incepe sa se manifeste. Obiectivul ar trebui sa fie mentinerea echilibrului corpului. Daca iti poti  mentine functionarea sistemului imunitar  eficient, frecventa si severitatea bolilor va scadea iar recuperandu-te mai repede,  te vei bucura de o viata mai sanatoasa.

     A ramane in viata intr-o conditie buna este o sarcina foarte dificila. Corpul dispune de o gama impresionanta de sisteme de defensiva impotriva invadatorilor, numita sistem imunitar.

Sistemul imunitar te protejeaza in mai multe feluri:

• Prin crearea unei bariere ce previne patrunderea bacteriilor si a virusilor.
• Prin detectarea si eliminarea acelor bacterii sau virusi care reusesc sa patrunda in corp, inainte ca acestia sa se poata reproduce.
• Eliminarea acelor bacterii sau virusi care au reusit sa se reproduca in numar suficient de mare incat sa cauzeze probleme.
• Detectarea celulelor canceroase ( sau a altor celule nedorite ) si eliminarea lor.

     Cele mai evidente parti ale sistemului imunitar sunt barierele pe care le putem vedea cu usurinta, precum pielea, ochii, nasul si gura. Pielea este dura si rezistenta la bacterii, secretand substante anti-bacteriale. Lacrimile si mucus-ul contin o enzima care distruge peretele celulelor multor bacterii. Saliva este de asemenea anti-bacteriala. In cazul in care microbii trec de saliva, acizii din stomac reprezinta urmatorul nivel de protectie.

     Majoritatea bacteriilor si virusilor nu trec de prima linie a defensivei. Cu toate acestea unii virusi si unele bacterii o fac, iar odata ajunsi in interiorul corupului, sistemul imunitar are de a face cu germeni si microbi la un alt nivel – acela de “ataca si cucereste”. Pentru majoritate oamenilor, infectiile virale si cele provocate de bacterii sunt cele mai comune cauze ale imbolnavirii. Aceste infectii se manifesta pana in momentul in care corpul devine imun la acesti microbi si se reface. Dar majoritatea oamenilor sunt ingrijorati de functionarea interna a sistemului imunitar.

Care sunt componentele sistemului imunitar ?
Componentele sistemului imunitar sunt :

• Anticorpii – anticorpii (de asemenea, denumite imunoglobuline sau gammaglobuline) sunt proteine in forma de Y care raspund la anumite bacterii, virusi sau toxine numite antigene. Sunt produse de catre celulele albe. Anticorpii se pot lega de toxine, dezactivandu-le functia chimica sau semnaland  ca un intrus trebuie inlaturat.
  Acesti anticorpi sunt impartiti in cinci clase. Numele lor sunt in general abreviati. De exemplu, Imunoglobulina A este prescurtata IgA. Acestea sunt toate abrevierile : IgA, IgD, IgE, IgG, IgM
• Maduva osoasa – produce noi cellule albe si rosii. Celulele rosii sunt formate in totalitate in maduva urmand ca ele sa intre ini sange. Majoritatea celulelor albe ajung la maturitate in alta parte a corpului, in “fabrici” situate in interiorul oaselor lungi din trupurile noastre. Maduva produce toate celulele sangelui din “celule stem”. Sunt numite celule stem deoarece sunt precursorul diferitor tipuri de ceulule. Ele se pot schimba in alte celule, in functie de nevoi….
• Sistemul complementar – daca germenii trec de barierele fizice si chimice ale corpului si ajung in sange, un lichid din proteine  numit complement este activat si ataca germenii. Sistemul complement include o serie de proteine. In timp ce in sistemul circulator exista milioane de anticorpi diferiti, fiecare sensibil la o antigena specifica, in sistemul complementar exista doar cateva proteine. Ele plutesc in mod liber in sange.
  Complementele sunt fabricate in ficat. Proteinele complementare sunt activate si conlucreaza cu anticorpii. Ele  semnaleaza fagocitelor daca o celula trebuie sa fie indepartata.
• Interferonul este un alt tip de proteina  produs de majoritatea celulelor din corp. Rolul interferonului este de a permite celulelor de a se semnala intre ele. Cand o celula identifica interferonul altor celule, produce proteine pentru a preveni inmultirea virusilor in celule.
• Hormonii – Exista mai multi hormoni produsi de sistemul imunitar. Acesti hormoni sunt in general cunoscuti sub denumirea de limfokine. Unii hormoni din organism suprima sistemul imunitar. Acestia sunt steroizii corticosteroizii (componente ale adrenalinei).
• Nodulii limfatici sunt, practic, filtre care prind germenii si alte corpuri straine. Nodulii au o armata de limfocite care se ocupa de germeni. Limfocitele sunt un tip de celula alba care neutralizeaza sau distrug germenii. Nodulii limfatici pot deveni umflati atunci cand se confrunta cu o infectie
  Organele limfoide include maduva oasoasa si timusul, precum si nodulii limfatici, splina, amigdalele si adenoizii, apendicele si bucati de tesut limfatic in instestinul mic cunoscute sub denumirea de pachetele Peyer.
  Exista intre 1 si 2 L  de lichid limfatic  in corp.
• Splina – splina filtreaza sangele cautand celule straine. De asemenea, splina cauta celulele rosii batrane care trebuie inlocuite. Este un organ de dimensiunea unui pumn situat in zona superioara a abdomenului, in partea stanga.
  Splina contine doua tipuri principale de tesut : tesut rosu, care dispune celulele uzate, si tesut alb care contine tesut limfatic. Partile diferite ale splinei se specializeaza in functie de diferite tipuri de celule imune. Cand microorganismele  sunt transportate de sange in tesutul rosu sunt prinse  de celulele imune cunoscu-te sub denumirea de macrofage.
• Timusul – timusul este localizat in piept intre osul pieptului si inima. Timusul este responsabil de  producerea limfocitelor T si este important pentru maturizarea acestora.
• Celulele albe – celulele albe reprezinta o componenta foarte importanta  a sistemului imunitar. Practic, ele sunt o colectie impresionanta  de celule diferite care lucreaza impreuna pentru a distruge bacteriile si virusii. Aici sunt diferite tipuri, clasificari si denumiri ale celulelor albe care lucreaza in cropul tau in acest moment :
  • Leucocite
  • Limfocite
  • Monocite
  • Granulocite
  • Celule Beta
  • Celule plasmatice
  • Limfocite T
  • Eozinofile
  • Neutrofile
  • Bazofile
  • Fagocite
  • Macrofage
  • celule  T -ajutatoare
  • celule T-ucigase
  • celule Suppressor T
  • Celule natural ucigase

     Toate celulele albe sunt cunoscte sub denumirea de leucocite. Ele actioneaza independent, traind ca un organism unicelular care se deplaseaza ca o amiba si care captureaza  diferite elemente prin inghitire. Majoritatea sunt produse in maduva osoasa si incep prin a actiona precum celulele stem.
 Exista trei tipuri de leucocite :
 Granulocitele reprezinta 50-60% din totalitatea leucocitelor. Acestea la randul lor, sunt impartite in  trei tipuri : Neutrofile,  Eozinofile si Bazofile. Granulocitele au acest nume deoarce contin granule. Aceste granule contin diferite chimicale in functie de tipul de celula.
 Monocitele, care reprezinta 7% din toatalitatea leucocitelor. Monocitele devin in cele din urma macrofage.
 Limfocitele reprezinta 30-40% din toatalitatea leucocitelor. Limfocitele sunt celulele albe care sunt elementele cheie ale sistemului imunitar. Exista doua tipuri – limfocitele B si limfocitele T. Acele celule care se maturizeaza  in maduva oasoasa sunt denumite Celule B iar cele care se maturizeaza in timus  sunt denumite Celule T.
 Majoritatea organelor ce tin de sistemul imunitar se ocupa de cresterea, dezvoltarea si desfasurarea limfocitelor. Aceste organe sunt denumite organe limfoide.
Limfocitele traverseaza sangele cautand celule straine. Celulele B folosesc anticorpi pentru a identifica bacteriile. De fapt. Celulele T sunt cele care se ocupa cu lupta propriu-zisa. Celulele B lucreaza folosind anticorpi mici. In orice moment, in sange exista mii de Celule B, fiecare inarmata cu anticorpi impotriva germenilor. Dar sunt doar cateva pana in momentul in care apare un contact cu un germene. Apoi, Celulele B se multiplica foarte repede  si elibereaza o mare cantitate de anticorpi.
Procesul functioneaza astfel : atunci cand un germene se ciocneste de o celula, Celulele B se multiplica formand  celule plasmatice. Celulele plasmatice genereaza anticorpi pentru a ataca germenii. Anticorpii blocheaza germenii astfel usurand actiunea fagocitelor de a manca. Unele Celulele B continua sa se multiplice dupa ce germenii au fost distrusi, pentru ca in cazul in care germenii se intorc, numarul celulelor sa fie suficient.
Celulele T functioneaza un pic diferit. Pentru ca multi germeni, precum virusii si parazitii, se ascund in interiorul celulelor, Celulele T au sarcina de a identifica si de a distruge aceste celule. Exista doua tipuri de Celule T : celule “ucigase” si celule “ajutatoare”. Celulele ajutatoare sunt cele care identifica celulele intruse si declanseaza alarma. Celulele ucigase sunt cele care le distrug.
Acest lucru se intampla deoarece celula invadata se prezinta cu proteine anormale pe suprafata sa. Cand celulele ajutatoare intalnesc un numar exagerat de proteine, acestea elibereaza substante chimice, numite limfokine care anunta celulele ucigase sa se multiplice. Celulele ucigase blocheaza celulele anormale si le distrug. Asemeni Celulelor B, unele celule ucigase stau intotdeauna pregatite  sa atace celulele anromale intalnite.

Acesta este sistemul imunitar.